Cum să spargi zgomotul cu brandul tău

O identitate sonică puternică de branding îi comunică rapid publicului cine sunteți și cu ce vă ocupați.

Această strategie poate fi atât de puternică, încât studiile au arătat că brandurile care folosesc muzica au o probabilitate de 96% mai mare de a fi reținute de consumator, comparativ cu mărcile care folosesc muzică “necorespunzătoare” sau deloc.

Suntem deja în primăvara lui 2019, iar printre site-urile de referință pentru un marketer încă se vorbește de trendurile de urmărit pe anul acesta. De observat că majoritatea repetă aceleași informații sau încearcă să facă actuale metode deja cu vechime pe piață (ex. video content neapărat).

De aceea am decis să fiu puțin mai alternativ și să vă aduc în față ceva puțin mai “out of the box”. Este vorba de sonic branding.

Numele la prima vedere nu zice multe, ci chiar poate face mintea să se ducă prea departe.

Așadar, că să simplificăm, sonic branding înseamnă folosirea strategică a muzicii și a sunetelor pentru a putea fi mai ușor de recunoscut brandul și, în același timp, a consolida experiența de ‘’customer journey’’.

De ce e relevant acum?

O să urmeze întrebarea, de ce e relevant acum? Și e o întrebare foarte bună. Motivele cele mai importante sunt progresele masive ale tehnologiilor bazate pe voce care aduc schimbări majore asupra modulului în care oamenii interacționează cu lumea digitală. Iar apariția gadget-urilor vorbitoare inteligente, cum ar fi Alexa de la Amazon, continuă să crească, brandurile trezindu-se într-o epocă “voice first”. Așadar, 2019 poate fi momentul perfect pentru ca brandurile să-și dezvolte identitatea sonică și strategiile lor mai mari de branding sonic, înainte să devină un must.

Clientul deja vrea o experiență multi-senzorială când va cumpăra produsul sau serviciul. Multe branduri de top deja au simțit această schimbare în mediul de promovare și au început campanii dedicate în această direcție.  De la sunetul iconic “bong” al lui Intel, la jingle-ul McDonald’s “ba da ba ba, I’m lovin ‘it”, branding-ul sonic devine un aspect tot mai critic pentru experiența de identificare a clienților. Dacă o companie își plasează strategic eticheta sonică alături de reclame sau de conținut care se potrivește cu poziționarea mărcii lor, în cele din urmă acea etichetă audio va genera sentimentele asociate cu acea marcă. Această concentrare intensă în jurul branding-ului sonic poate ridica brandurile la noi înălțimi și le poate ajuta să se antureze într-o lume care se îndreaptă mai mult către variante vocale și puncte sonice de contact. Pentru a dezvolta fundamentul unei identități sonore, brandurile ar trebui să ia în considerare investiția în muzica originală și dezvoltarea unor strategii de redare a playlist-urilor pentru a fi în boxele smart din casa oricui și în primele poziții în acest tip de branding.

Investiția în muzica proprie care să reprezinte nucleul brandului:

O identitate sonică puternică de branding îi comunică rapid publicului cine sunteți și cu ce vă ocupați. Această strategie poate fi atât de puternică, încât studiile au arătat că brandurile care folosesc muzica au o probabilitate de 96% mai mare de a fi reținute de consumator, comparativ cu mărcile care folosesc muzică “necorespunzătoare” sau deloc. De aceea, în piața competitivă de astăzi, utilizarea creativă a muzicii proprii pentru conectarea cu un consumator trebuie să fie un punct important pentru produsul sau serviciul fiecărei mărci. Un exemplu recent de branding sonic inovator a fost făcut de echipa de la Formula 1, care a colaborat cu duo-ul electronic The Chemical Brothers pentru a-și dezvolta noul logo sonic, prin accelerarea melodiei “We Have Got to Try” în albumul lor No Geography. Piesa a fost remixată și a urcat până la 15.000 de bătăi pe minut – pentru a se potrivi cu viteza motorului de la Formula 1, ajungând la 15.000 de rotații pe minut. Noul brand sonic a fost însoțit și de un videoclip inspirat de marcă, care povestește povestea lui Girl, un câine care se antrenează cu sârguință pentru a pilota o mașină de curse F1 – și apoi o navă cu rachete. Aceste programe de conținut multi-strat nu se referă doar la obținerea unor zgomote în presă pe termen scurt, ci sunt și strategii pe termen lung pentru a da șansa consumatorilor să se angajeze într-un mod cu totul nou cu conținutul mărcii. Astfel de strategii permit unui brand să ajungă la noi publicații, sporind astfel posibilitatea de adoptare a unui nou fan sau a unui produs.

Cum îți poți spune povestea brandului prin playlist-uri:

În 2018 au fost  900 de miliarde de stream-uri pe toate platformele relevante de muzică, mai exact o creștere de 35% la folosirea serviciilor de tipul acesta. Ținând cont de acest aspect, e important să vedem companiile implicându-se și devenind adevărați curatori de cultură prin dezvoltarea de playlist-uri. Un exemplu este Coca-Cola care are deja 25 de playlist-uri pe Spotify și câteva campanii serioase folosind marketingul sonic. Faptul că sunt atât de dedicați creării de playlist-uri, a rezultat într-o comunitate de un milion de urmăritori care asociază diferite momente zilnice cu  Coca-Cola.

Brandurile înțeleg tot mai mult că astfel de strategii pot fi un mijloc de awareness tot mai relevant, mai ales pentru generațiile care vin din urmă și sunt tot mai greu de fidelizat. Devenind tot mai actual și omniprezent, poate ajuta considerabil și conversiile de cumpărare. Prin astfel de momente se crează o conexiune între marcă și clienți, care îi poate transforma într-un soi de ambasadori de brand informali.

Un mare bonus este că acest tip de branding merge mână-n mână cu activitățile de marketing situațional, experiențial sau chiar de tip guerillă. Cei de la KFC au profitat de festivalul Ultra Music Festival Miami și au adus un DJ pe scenă deghizat în celebrul Captain Sanders, practic ajungând într-un mod inedit la publicul lor.

Dezvoltarea acestor strategii pe termen lung poate fi un prim pas puternic pentru construirea unei identități sonore a unei mărci. Cu cât devine mai autentică și mai unică strategia sonică a unei mărci, cu atât mai mult va putea participa și pătrunde pe piața mondială a dispozitivelor smart. Faptul că un brand se dedică unei identități sonice, folosește sunete, muzică, nu ar trebui să fie în plan secundar.

Astăzi, brandurile trebuie să facă o strategie pe termen lung care să conțină și elementul sonic în mixul de marketing al companiei.

Articol scris de Claudiu Șulea, membru IAA YP Cluj

Recent Posts

Cum ar fi să primești toate noutățile IAA YP Cluj direct în Inbox?

Fără spam, promitem!

2019-04-14T18:22:27+00:00

Evenimente

There are no upcoming events at this time.

Parteneri CompetitIAA8

Contact